Limba română

Împreună sîntem o forţă

Proiectul este o activitate care începe în clasă prin definirea şi înţelegerea sarcinii, se continuă acasă pe parcursul a mai mulor zile sau săptămîni( timp în care elevul are permanente consultări cu învăţătorul, colegii) şi se încheie tot în clasă, prin prezentarea în faţa colegilor a unui raport asupra rezultatelor obţinute şi dacă este cazul, a produsului realizat. Proiectul poate fi individual sau de grup iar titlul/ subiectul va fi ales de către învăţator sau elevi.

Această metodă copiii o adoră, le place nespus de mult să creeze, să colaboreze în grup, în perechi, dar în deosebi să picteze. Rezultatele survin, cînd metoda este aplicată corect şi sarcinile sunt clar explicate. Important în evaluarea produsului este elaborarea de către învăţător a criteriilor de evaluare şi informarea elevilor.

Scheletul de  recenzie

·                Este o tehnică relativ simplă de rezumare a unui conţinut de idei ce presupune abilitatea elevilor pentru a dobîndi un algoritm sau ,,o formulă” a realizării unui rezumat.

·        Metoda cuprinde cerinţe-şablon, dar soluţionarea lor cere adaptarea elevilor la fiecare text în parte, în funcţie de conţinuturi.

·                La început se poate de lucrat cu toată clasa pentru a-şi forma deprinderi de învăţare şi de aplicare a metodei. După ce s-au format deprinderi, ideile, părerile au fost formulate individual, în perechi sau în grup.

Se solicită ca elevii:

·        Să exprime într-o propoziţie s-au frază despre ce este vorba în textul citit, să prezinte, pe scurt, subiectul acestuia.

·        Să aleagă o expresie semnificativă (sintagmă-conţinutul textului).

·        Să rezume, într-un cuvînt, esenţa textului.

·        Să descrie ,,culoarea sentimentală” a textului.

·        Să găsească un simbol (grafic) pentru textul în cauză.

·        Să completeze propoziţia: ,,Cel mai bun/mai impresionat lucru din acest text este...”.

·        După realizarea acestor sarcini, elevii pot lucra în perechi sau în grup prezentînd unii altora, ceea ce au scris şi oferind lămuriri suplimentare referitoare la ,, producţiile” proprii.

·        Însuşindu-şi acest ,,algoritm” de realizare a rezumatului unui conţinut de idei, elevii au posibilitatea să-l folosească în orice situaţie cînd li se solicită acest lucru şi să se obişnuiască să exprime succint, cu propriile cuvinte, conţinutul unui text, al unei cărţi.

·        Scheletul de recenzie îmbină comunicarea orală, cititul, scrisul şi gîndirea critică prin emiterea unor judecăţi de valoare prin răspunsul dat cerinţelor care demonstrează înţelegerea şi învăţarea textului.                  

Formarea competenţei de lectură

    Competenţa de lectură se formează şi se dezvoltă zi de zi, la orice disciplină, dar o responsabilitate pentru calitate rămîn orele de limba şi literatura romană.

    În clasele primare curriculumul modernizat accentuează cele trei ipostaze didactice ale textului literar- suport al lecturii, operă literară şi obiect cultural, axîndu-se pe scopul educaţiei literar-artistice de formare a cititorului cult prin studiul modulului’’Tainele cărţii’’.

   Forma de lucru cu cartea pentru copii în clasele I-IV este lecţia de lectură particulară.

Tematica lecturii particulare este de obicei liberă, însă e bine să fie apropiată de tematica lecturii din clasă pentru a realiza legături tematice, comparaţii şi extensii valorice. Astăzi aflîndu-ne în secolul tehnologiilor informaţionale este foarte important şi necesar să dezvoltăm competenţa de lectură.

   Cînd depistăm că problema înţelegerii materiei la disciplină derivă din incapacitatea elevilor de a percepe la lectură textul manualului, nu avem altă soluţie decît să-i ajutăm să depăşească această problemă. În acest caz, vom recurge la tehnici precum Pixuri în pahar, Turul galeriei, SINELG, Lectura ghidată etc.

   La început exersăm cu elevii minilecţii de lectură (maxim 15 minute). În cadrul acestor, elevii vor citi independent la începutul orei, apoi vor discuta în perechi sau în echipe – cîte 4, axîndu-şi discuţia pe sentimentele trăite, impărtăşirea despre cele citite.

  Comunicarea despre cele citite va deveni o necesitate atunci cînd învăţătorul îşi va structura demersul didactic pe text, pornind de la el şi revenind ori de cite ori e nevoie, pînă cînd elevul  va căuta el singur texte noi.

   În continuare propunem un proiect de lecţie în clasa I pe care îl numim atelier de lectură.

Lectură interogativă a textului literar

   Competenţa de a manifesta interes şi preferinţe pentru lectură                                              Subiectul: Textul ,,Ţupa-Ţup"

Condiţii prealabile

 Pentru realizarea acestui atelier, elevii au nevoie de următoarele deprinderi:

1. de înţelegere la lectură a textului;
2. de formulare a raspunsurilor la întrebări de  diferite tipuri;
3. de desfăşurare a discuţiei în baza răspunsurilor la întrebări;
4. de lucru în grup;
5. de autoevaluare;

Timp necesar: 45 minute.

Evocare:

Activitate frontală: Bliţ-tehnică de reacţie a cititorului.

Realizarea a sensului:

 Activitate frontală: Lectură ghidată- tehnică de lectură interogativă a textului literar.

Reflecţie: Activitate în grup: Scrisoare literară- tehnică de elaborare a textului de ficţiune.

Algoritmul aplicării tehnicilor

Evocare: Bliţ

Timp necesar: 5 minute

  Oferim elevilor proverbul „Prietenia învinge toate greutăţile şi face viaţa mai frumoasă”. Cerem de la elevi ca să spună ceea ce îşi imaginează la auzul acestui proverb; la cine se referă; care este sensul.

 

Realizarea sensului

Lectura ghidată

Timp necesar: 25-30 minute.

  Lectura ghidată este o tehnică de lucru pe un text narativ, care nu a fost citit anterior de elevi şi care, prin subiectul lui captivant, trebuie să-i motiveze să cerceteze cu atenţie dezvoltarea subiectului şi să facă diverse presupuneri.

   Învăţătorul pregăteşte din timp textul, îl împarte în fragmente, formulează întrebări la fiecare fragment.

  După ce se desfăşoară evocarea distribuim primul fragment al textului Ţupa-Ţup.

Elevii citesc fie în şoaptă, fie cîte unul citeşte, iar ceilalţi urmăresc.

   Le adresăm elevilor cîteva întrebări în baza I fragment:

1. De unde se întorcea Ţupa-Ţup?
2. Ce fel de toc avea şcolarul Ţupa-Ţup?
3. De ce îi plăcea lui Ţupa- Ţup să scrie chiar şi pe brusture?
4. În ce împrejurări iepuraşul şi-a pierdut tocul?
5. Cum crezi că se simte iepuraşul?

  La incheierea discuţiei anunţăm lectura fragmentului următor. După ce elevii citesc, învăţătorul reia discuţia prin cîteva întrebări specifice:

6. Cum arăta ciocănitoarea?
7. De ce se ascundeau gîzele de sub scoarţa copacului de ciocănitoare?
8. Cum credeţi ce se va întîmpla cu personajul în continuare?

 

După citirea de către elevi a fragmentului al III-lea vom discuta la fel.

9. Ce fel de toc i-a oferit iepuraşului Laudă- Goală?
10. Cum înţelegeţi expresia:”....Ţupa Ţup işi luă picioarele la spinare pierzîndu-se curînd în zare”.
11. Cum credeţi va găsi tocul iepuraşul?

În continuare la încheierea fiecărei discuţii anunţăm lectura pasajului următor.

 Fragmentul IV

12. Cu cine se întîlni în continuare Ţupa- Ţup?
13. Despre ce toc a crezut că merge vorba Doru-Căprioru?

Fragmentul V

14. Ce fel de toc vroia să-i dea iepuraşului bursucul?
15. De ce îl dojeneşte Moş Labă- Grea pe bursuc?
16. Cum a înţeles că îl poate ajuta Moş Labă- Grea pe Ţupa-Ţup?
17. Ce aţi face voi în locul lui Ţupa- Ţup în continuare?

Fragmentul VI

18. Cine era Riţa-Veveriţa?
19. Unde a găsit Riţa-Veveriţa tocul iepuraşului?
20. De ce iepuraşul îşi descrie tocul folosind cuvinte de alint?
21. De ce Ţupa-Ţup s-a apucat îndată să scrie întîmplarea despre pierderea şi găsirea tocului său?
22. Ce a aflat nou Ţupa-Ţup despre cuvîntul toc şi despre prietenie?
23. De ce e nevoie ca să ai prieteni adevăraţi?
24. Ce credeţi că se va întîmpla în continuare?

  Volumul textului trebuie să fie rezonabil pentru a realiza lectura ghidată la o activitate, în dependenţă de particularităţile de vîrstă şi de contigentul clasei. Fragmentarea textului se va face în cele mai acute momente ale textului. Pentru a păstra momentul surpriză, întrebăm cine a citit povestea/povestirea. Dacă textul e citit de vreun elev îi distribuim altă sarcină. În cazul unui număr mare de răspunsuri afirmative, schimbăm textul sau lucrăm cu textul iniţial, dar aplicînd o altă tehnică.

  Aplicarea lecturii ghidate este întodeauna spectaculoasă. Copiilor le place să răspundă la întrebări mai ales să facă presupuneri, să inventeze. Pentru ca învăţătorul să dirijeze activitatea, putem recurge la unele strategii de ordonare a clasei.

  Cîţiva elevi sunt rugaţi să treacă în faţă după lectura unui fragment. Discutăm cu aceşti elevi în plen, se apelează la ajutorul clasei doar în cazul cînd nu pot răspunde.

   La următorul fragment vor fi chemaţi alţii.

Reflecţie : Scrisoarea literară

  Timp necesar: 5-7 minute.

  Elevii sînt împărţiţi în 4 grupuri primind sarcina de a scrie o scrisoare lui Ţupa-Ţup , 4-5 enunţuri.

   Elevii vor scrie în timpul rezervat, apoi cîte un elev din grup va citi scrisoarea.

   Elevilor mai mici le place să scrie scrisori adresate personajelor literare îndrăgite. Acest joc poate stimula interesul pentru lectură.